Here’s an excerpt:

A New York City subway train holds 1,200 people. This blog was viewed about 5,000 times in 2011. If it were a NYC subway train, it would take about 4 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

Echipa SUPERBIA organizează Workshop-ul SUPERBIA 1,  realizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România (prin finanțare din taxă de timbru) în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (din cadrul U.B.B.), Asociația Studenților Arhitecți și Atelier MASS SRL-D. Parteneri ai evenimentului sunt Primăria Comunei Florești și portalul de arhitectură Arhi Forum.

Cu acest prim workshop inițiem cartarea unei zone a sprawl-ului ultimilor ani, dezvoltat peste comuna Florești aflată în vecinătatea Clujului (d.p.d.v. urbanistic, sociologic și antropologic). Pe baza acestui studiu vom defini micro-intervenții urbane cu scopul de a răspunde cât mai direct nevoilor comunităților existente aici și de a fi implementate într-o fază viitoare (2012).

INVITAȚI:

•     Lydia Wissa – Viena www.gbstern.at/
•     Christian Dengler – Berlin www.studioCE.de
•     studioBASAR – București www.studiobasar.ro
•     Atelier MASS – Cluj www.ateliermass.ro
•     Planwerk – Cluj www.planwerkcluj.org/

PROGRAM:

JOI – 17.11.2011
18:00 prezentare Atelier MASS, StudioBasar, Lydia Wissa, Christian Dengler, invitat AStA – Vladimir Us
În cadrul NVJ, eveniment realizat de AStA
Rene Descartes 30

VINERI – 18.11.2011
10:00 prezentare Dana Vais
concluzii analize urbanistice (MASS), raport studiu sociologie (Norbert Petrovici), raport studiu antropologie (Gabriel Troc)
Casa de Culturaă- Florești

12:00-18:00 workshop – Florești

18:00 debate (administrație + locuitori)
Școala generalaă Gh. Șincai, str. Avram Iancu, 221

SAMBĂTĂ – 19.11.2011
10:00-20:00 workshop
Școala generală Gh. Șincai, str. Avram Iancu, 221

DUMINICĂ – 20.11.2011
10:00-13:00 workshop
11:00 prezentare finală
Școala generală Gh. Șincai, str. Avram Iancu, 221

This workshop is organised by SUPERBIA team and The Chamber of Architects from Roumania (O.A.R.) in colaboration with Sociology and Social Asistance Faculty, Architecture Students Organization (AStA), Atelier MASS SRL-D. Partners of the event are the Florești’s Town Hall and the architecture platform ArhiForum.

PRESENTATION:

The workshop focuses on the periphery of Cluj. Since 1999 the city of Cluj includes in its urban area 2000 hectares of agricultural land, pastures, forests and orchards, extending by cca. 50% the former urban area. Over the next 10 years these territories became increasingly occupied by housing and commercial and industrial functions. Far from being specific only to Cluj, this sprawling phenomenon is characterized by density and chronic lack of infrastructure, not only in Romania, but in other countries of the ex-communist block. As a result, a new landscape of fragmented and chaotic periphery has emerged, that is more attractive financially and holds the promise of getting back to nature and higher quality of life.

The gradual increase of standard of living and development of market-economy sustained new opportunities for work, higher mobility and migration. However, the lack of an appropriate strategy or urban legislation that would keep up with macro-economical growth, has led to explosive development equally fuelled by investors, administration and present-day owners. 

The sprawl easily swoloed the small vilages around the big cities. A revealing situation for this case is Florești village, next to Cluj, where the population has trippled in the last 8 years, reaching almost 20,000 inhabitants. The resulted urban morphology is mainly a mixture of housing of different sizes, for diferent users: high density housing, „villas”, agriculture fields, shopping centers. Now, after a few years, the inhabitants start to face the real problems of living in the “suburbs” and become aware of lacking features of their environment. Another specific problem is that the way of life of the people who have recently moved to Florești is depending on Cluj, but their problems concern the administration of the village, and to solve them, they need to get involved.

This workshop aims to set an example for a way to resolve directly the needs of those who live here. This effort is consistent with our attempt to introduce the notion of public space, communal space and the role that communities can have as actors of urban life. 

From an urbanistic point of view, a series of steps are taken, but their effects will take a long time, maybe several years, to be felt. The inhabitants need quicker and more direct interventions that would improve their quality of life, and these would be on a micro-urban level, on the level and with the direct involvement of already emerged communities. Without any emphasis on the negative aspects, we intend to find simple solutions to improve the public space, where there is any of it, and in a future stage of the project, to see them implemented with the aid of local administration and communities.

IMPLEMENTATION

The study addresses a certain area of Florești, comprised between Eroilor, Cetății and Florilor streets, characterized by a great diversity of dwelling typologies, with densely built and completely empty areas, that lacks any public space. The elements next to our focus area, but which have a certain influence, are a chicken farm, the forest edge and the local cemetery. 

The study is organized in the following parts:

The analysis workshop will chart and analyse an area to find out the needs, aspirations and problems of those who live there. At this stage we will collaborate with the Faculty of Sociology and Anthropology. In parralel, together with the Faculty of Architecture the area will be charted to identify empty spaces that have the potential to sustain different public leisure functions (small gardens, playgrounds, parking lots etc.), according to the needs of the locals.

Presentation of similar projects that have been carried out and a series of debates where inhabitants, local administration and specialists of urbanism, public spaces, sociology etc. will be invited.

Brainstorming workshop to tackle the places identified during the analysis, to respond to the needs of the inhabitants.

Exhibition and brochure that will display the conclusions of the analysis, conclusions and proposals of micro-interventions in public spaces that could be realized in a further stage of the project, with direct involvement of the inhabitants. The exhibition will be presented bouth in Florești and Cluj during december.

Acest workshop este realizat de echipa SUPERBIA și Ordinul Arhitecților din România în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (din cadrul U.B.B.), Asociația Studenților Arhitecți și Atelier MASS SRL-D. Parteneri ai evenimentului sunt Primăria comunei Florești, portalul de arhitectură ArhiForum.

PREZENTARE:

Cu mai bine de 10 ani în urmă, când a intrat în vigoare actualul PUG (1999), intravilanul orașului a fost mărit cu aprox. 50%, adică în jur de 2000 de hectare de teren nou (agricol și pășunat în cea mai mare parte). Timp de 10 ani, până in 2009 aceste teritorii noi au fost cucerite treptat și tot mai accelerat de locuințe, zone comerciale și industriale. Aceaste dezvoltări masive au generat fenomenul de Sprawl definit la nivelul întregii țări de o densitate neomogenă și lipsa profundă a infrastructurii. Mai mult, acest fenomen este specific perioadei de tranziție și post tranziție al țărilor care au facut parte din fostul bloc comunist (Europa de Est). Rezultatul acestor ani a dus la o periferie cu un peisaj fragmentat şi haotic în încercarea de a evada din sfera oraşului spre zonele periferice mai accesibile financiar, mai apropiate de natură și care ofereau speranța unui mod de viață mai bogat.

Creșterea treptată a nivelului de trai, a dezvoltării pieței de muncă împreună cu liberalizarea economiei au susținut noi oportunități de muncă, mobilitatea și migrația. Însă lipsa unui program sau legislații urbane care să susțină noua dezvoltare macro-economică a dus la dezvoltări explozive susținute deopotrivă de investitori, administrația locală și actualii proprietari.

Sprawl-ul nu s-a dezvoltat doar în intravilanul marilor orașe ci a cuprins (inghițit) și așezările învecinate: sate și comune. Această situație este foarte bine evidențiată în comuna Florești de lângă Cluj, studiul de caz al workshopului nostru. Florești este un caz aparte prin amploarea care a avut-o fenomenul de dezvoltare imobiliară, numărul populației triplându-se apropae în ultimii 8 ani, de la circa 7000 locuitori în 2003 la aproape 20.000 de locuitori. Țesutul urban rezultat este un mixaj de locuințe de toate dimensiunile și pentru o largă gamă de utilizatori: blocuri înghesuite, case tip „vilă”, centre comerciale, terenuri agricole, resturi de peisaj. Abia acum, după câțiva ani, utilizatorii încep să se confrunte cu adevăratele probleme ale locuirii în „suburbie” și să conștientizeze lipsurile mediului în care locuiesc. Un alt aspect specific comunei Florești este faptul ca noii locuitori simt ca sunt clujeni și susțin un mod de viață dependent de orașul Cluj, însă problemele cu care se confruntă țin de administrația locală și singurul mod de a le rezolva e de a deveni actori urbani în cadrul comunei.

Acest workshop își propune să creeze un precedent pentru un mod consistent de rezolvare directă a nevoilor celor care locuiesc aici în încercarea de a da un exemplu. Acest efort este dublat de încercarea de a aduce în cultura generală a oricărui locuitor noțiunea și importanța spațiului public, a spațiului comun și a rolului pe care noua comunitate îl poate deține ca actor urban.

Din punct de vedere urbanistic, încep să fie luate o serie de măsuri (reactualizarea P.U.G.-ului este în proces de avizare) dar va necesita timp îndelungat, ani de zile, pentru ca efectul lor să poata fi simțit. Locuitorii acestui areal urban au nevoie urgentă de intervenții directe pentru îmbunătățirea calității vieții, iar acestea nu pot fi făcute decât la nivel micro-urban, la nivelul comunităților deja conturate și cu implicarea acestora. Fără a ne propune să evidențiem aspectele negative, dorim să găsim rezolvări simple care pot îmbunătăți spațiul comun, acolo unde el există și, într-o continuare viitoare a proiectului, aceste rezolvari să ajungă să fie implementate cât mai curând cu sprijinul administrației locale și a comunității.

IMPLEMENTARE

Studiul privește o zonă din Florești, cuprinsă între străzile Eroilor, Cetății și Florilor, caracterizată de o mare diversitate de tipologii de locuire, cu zone dens construite și spații libere, în care lipsesc spațiile publice. Elementele care sunt adiacente acestei zone, dar care au o anumită influență sunt ferma de găini, liziera pădurii și cimitirul.

Workshop-ul este structurat în mai multe părți distincte:

Cartare și analizare a zonei pentru a afla nevoile, aspirațiile și problemele celor care locuiesc aici. Pentru această etapă a studiului pentru realizarea sondajelor se va colabora cu Facultatea de Sociologie și Antropologie. În paralel, împreună cu studenți / tineri arhitecți, se va face o cercetare care are ca scop specularea spațiilor libere, posibil de amenajat cu diverse funcțiuni publice de loisir sau funcționale (mici grădini, locuri de joacă, buzunare pentru parcări și alte posibile amenajări) raportate la necesitățile localnicilor.  

Prezentări de proiecte similare care au fost deja implementate și o serie de dezbateri la care vor fi invitați să ia parte localnici, administrația locală și specialiști în domeniul urbanismului, spațiilor publice, sociologie, etc.

Atelier de propuneri prin găsirea potențialului și specularea spațiilor libere, posibil de amenajat cu diverse funcțiuni publice care răspund nevoilor localnicilor. Îndrumătorii acestei faze sunt urbaniști si arhitecți din Viena, Austria și România.

Expoziția și broșura vor cuprinde rezultatele analizelor, concluziile și propunerile pentru micro-intervențiile publice care vor putea fi realizate într-o etapă ulterioară a proiectului, cu implicarea directă a locuitorilor în realizarea lor. Expoziția va fi afișată în Florești apoi în Cluj, pe parcursul lunii decembrie.

casă –> comunitate –> oraș

fdsd

atelier Țăndărică

Pentru expoziția Superbia din Cluj am realizat 230 de case mici din ghips care marcau, printr-o instalație artistică, un traseu din oraș spre marginea lui, spre periferii. La finalul expoziției o parte din căsuțe au fost luate/împroprietărite de vizitatori. Cele care au rămas, vor face obiectul unor mici ateliere de creație pentru copii în cadrul cărora iși vor găsi stăpânii.

Intenția este de a-i apropia pe copii de noțiunea de spațiu comun (public) care nu există în noile periferii dar nici în constiința/cultura noastră (lucru dovedit în noile dezvoltări din periferie) și de a găsi un răspuns la întrebarea: cum putem ajunge oare la un exercițiu (joc) care să-i implice pe copii în realizarea unui bun comun – spațiul public – pornind de la niște bunuri private – casele? Pornim, deci, din interior spre exterior. De la case (de ghips, în acest caz) la  spațiul comun(ității) dintre case la oraș care e suma primelor doua: casă –> comunitate –> oraș. Orașul nu poate trăi fără aceste spații comune care înglobează toate nevoile locuitorilor de a se plimba, juca, sta la umbra unui copac, a face sport, a sta pe o terasă seara cu prietenii, a se plimba cu bicicleta, a participa la evenimente culturale în aer liber și altele. Este spațiul care-l recunoaștem a priorii ca fiind al nostru, dar și al meu și al tău – intr-o relație mai intimă dar diferită de intimitatea din cadrul casei personale.

Cu sprijinul și experiența educatoarelor din cadrul Grădinițelor Țăndărică am pornit la treabă. Atelierele sunt structurate pe baza a doua povestiri realizate de educatoare: Orașul pierdut și Orașul din peșteră, care reușesc sa atragă întreaga atenție a copiilor.

fdsd

Orașul pierdut

Ziua 1 - Grădinița Țăndărică – Manaștur, Campului, 39, 10 iunie 2011

Ziua 2 - Grădinița Țăndărică – Gheorgheni, Brâncuși, 36, 15 iunie 2011

După descifrarea unui rebus, copiii descoperă primul indiciu, cuvântul ”grădină”. Acolo urmează să găsească al doilea indiciu care-i va duce spre orașul pierdut. Insă pe drum apar noi probe care-i pun la încercare: găsirea cheii de acces în oraș și a bănuților care-i vor ajuta mai tarziu să reclădească orașul. Probele le trec cu bine și în final descoperă și rezolvă ultimul indiciu din grădină. Acum au ajuns la orașul pierdut. Căsuțele sunt salvate. Fiecare se întoarce la clasă cu casa lui albă de ghips. Urmează sa le personalizeze după propriul lor gust așa că trec la trabă. La finalul decorării lor începe vănzoleala improprietăririi. Cu bănuții găsiți mai devreme cumpără fiecare cate o parcelă potrivită pentru căsuța lor. Începe reclădirea orașului nou. Pe lângă casele lor mai sunt câteva clădiri publice (școala, spitalul, magazinul cu restaurant, birourile). Oare cum putem realiza orașul cat mai bine? Prima încercare: toate clădirile publice și casele sunt puse una lângă alta. Dezastru! Nu se mai poate ajunge dintr-un capăt în altul al orașului… E totuși nevoie de străzi, nu? Pe lângă asta mai au nevoie de parcuri și piațete unde să iasă să-și petreacă timpul liber. Totul se reorganizează. Parcelele se retrag lăsând loc spațiilor comune (publice) și sunt realiniate pentru a genera străzile care conectează orășelul. În final, rezultă un nucleu central cu două parcuri, doua piațete și clădiri publice în jurul cărora se locuiește pe patru străduțe (Bulevardul Verde – leaga cele doua parcuri; strada Mica – cea mai scurtă din oraș; strada Culorilor). O casă se izolează mai departe de restul comunitătii, lângă un lac. O parcare pentru mașini este organizată în partea opusă. Orașul pierdut a fost reclădit si primește un nume: Belvenezia la primul atelier si Orașul Culorilor la al doilea atelier.

fdsd

Orașul din peșteră

Ziua 3 - Grădinița Țăndărică – Centru, Republicii, 30, 17 iunie 2011

Atelierul începe cu povestea unui personaj misterios care atrage copiii prin sunetul unui fluier magic la care cântă. Aceștia, fermecați de sunetul muzicii, îl urmează și astfel ajung în orașul ascuns în peșteră. Este un oraș doar pentru copii. Începe căutarea urmelor lăsate de acest personaj misterios, pe care doar copii le pot vedea. Pe parcursul căutării indiciilor găsesc diverse ustensile de pictat care le vor folosi ulterior la restaurarea orașului din peșteră. Fără prea mari eforturi copii găsesc orașul. Începe astfel restaurarea lui. După ce căsuțele își recapătă identitatea încep demersurile realizării orașului. Se începe cu străzile apoi urmează clădirile comune (publice) care nici măcar aici nu pot lipsi (școala, grădinița, primăria condusă de copii, magazinul de dulciuri și spitalul unde se fac bine dacă pățesc ceva) alături de piața centrală si cele doua parcuri. Căsuțele, fiecare cu parcela lor, se conturează în jurul spațiilor comune aliniate la străzi – cea mai importantă stradă trece prin centrul orașului și se numește strada dulciurilor. Destinația precisă aici e magazinul de dulciuri. Orașul reclădit îl numesc Orașul Dulciurilor, bineînțeles.

fdsd

Încheiere

Aceste ateliere în cadrul grădiniței Țăndărică au fost un mic laborator de reproducere a unui demers urbanistic utilizat în dezvoltările noilor zone de locuire adiacente unui oraș. Noi comunități, ansambluri de locuire, cartiere. Specific acestor dezvoltări este ordinea în care se realizează. Infrastructura este prima etapă apoi spațiile publice alături de clădirile care adăpostesc dotările publice. La sfârșit se realizează clădirile de locuire. Acest demers simplu si eficient duce la un nivel ridicat de confort urban prin răspunsul care e dat nevoilor celor care urmează să-l locuiască. Este, bineînțeles, un demers de care nu s-a ținut cont până acum. E un drept al celor care locuiesc în aceste noi dezvoltări care nu le-a fost acordat și pe care ei nu au știut să-l ceară. Lipsa acestei educații urbane a fost imboldul principal în a realiza aceste ateliere. Caracterul lor a fost unul experimental pentru a pune baza unui posibil proiect mai amplu de educare urbană prin astfel de evenimente.

Va urma!

Căsuțele din Superbia au fost tratate cu mare atenție de copiii clasei întâi ai d-nei învățătoare Roxana Mândrescu din cadrul C.N. George Coșbuc. Au luat în serios munca și în mai puțin de o oră și-au decorat căsuțele. Modul în care și-a personalizat fiecare căsuța a dus în final la o surprinzătoare diversitate – un aspect similar cu cel al periferiilor – un amalgam efervescent de identități aflate într-o relație de vecinătate și concurență în același timp. Nu au fost ghidați deloc pe parcurs însă, când am ajuns la final, planificarea orașului a fost abandonată. Eșecul planificării s-a datorat ploii și apoi coșurilor cu cireșe, mai ales coșurilor cu cireșe. Din nou spațiul public a fost abandonat, ignorat. Pe această temă e nevoie de mai multe explicații, îndrumare, timp si lipsa cireșelor. Oricum, experimentul a fost interesant și nu ne oprim aici. Urmează o noua împroprietărire cu un nou exercițiu mai amplu de această dată împreună cu copiii de la grădinița Țăndărică.

Va fi difuzat sambata, 20 noiembrie, la 21:30

Interviu cu SUPERBIA la TVR Cultural

Va fi difuzat sambata, 20 noiembrie, la 21:30

La Radio Romania Culutral –  101 FM

Rubrica scurta despre expozitia Superbia.

Pentru cei care doresc sa asculte / reasculte emisiunea Retrospectiva Culturala din data de 10 oct. 2010 de la Radio Cluj o pot face APASAND AICI

In urma jurizarii, a fost desemnat castigator proiectul ”Fooooooam” realizat de: Alina Bradu, Silviu Medesan si Carlos Carmonamedina. In opinia juriului, acesta a fost ales datorita complexitatii tematicii si reprezentarii abordate. Este vorba de un proiect online prin care au reusit sa creeze ideea de explorare continua a zonelor vizate, aducand totodata in discutie si diferite medii de expunere a acestor aspecte de multe ori greu de surprins si definit. Proiectul Fooooooam va fi completat impreuna cu echipa Superbia urmand sa ocupe integral instalatia interactiva multimedia a expozitiei.

Pe langa proiectul castigator a fost facuta o selectie de 32 de imagini de la 14 participanti. Ordinea in care acestia sunt enumerati mai jos este aleatorie si nu tine cont de nici un criteriu valoric:

1. Ada Munteanu – fotografii

2. Larisa Sitar – Palatul de acasa – fotografii

3. Comșa Reka, Secară Ciprian – Infrastructura

4. Alina Tudor – fotografii

5. Anca Rusu – colaj fotografii

6. Benjamin Kohl – Suburbia of the dead people – colaj fotografic

7. Bogdan Adrian Stănescu – fotografii

8. Cristina Barsony, Chișu Răzvan – fotografii

9. Istvan Benedek – fotografii

10. Istvan Pastor – fotografii

11. Miruna Toma – About belonging and mirrors – colaj fotografic

12. Paul Moldovan – Jurnal de balcon – secventa fotografica

13. Răzvan Neagoe – Intimitate – colaj fotografic

14. Vlad Voica – fotografii

Aceste imagini urmeaza sa fie folosite in cadrul expozitiei. Imaginilor publicate li se va mentiona titlul si autorul urmand ca pana in data de 21 noiembrie sa fie folosite doar in cadrul proiectului Superbia. Dupa aceasta data vor fi pastrate si utilizate ca material documentar cu mentionarea in continuare a autorilor.

Criteriile de jurizare au tinut in cea mai mare masura de suprinderea anumitor aspecte legate de noile suburbii, de la documentarea realitatii (una obiectiva) pana la reprezentarea personala (una subiectiva) a acesteia.

Reamintim criteriile de apreciere stabilite in timpul concursului:

+ înscrierea în tematica suburbiei – 40%

+ surprinderea unei imagini sau aspect pozitiv – etica abordarii suburbiei – 20%

+ originalitatea şi claritatea temelor (mesajelor) propuse în lucrări – 20%

+ calitatea execuţiei lucrărilor – 20%

Multumim pentru participare!